Vin, vinarsul cui îi place, om de treabă nu se face.

Subscribe to this blog's RSS feed

Vinul, ţuica cui îi place, n-are cu ce să se îmbrace. 

Vinul îţi iese pe nas.

Vinul întâi te înveseleşte, iar pe urmă te nebuneşte.

Vinul îl bei de bun şi el te face nebun.

Vinul dulce rău te-aduce.

Vinul ai îndrăgit — casa ţi-ai prăpădit.

Vinu-i capătul minţii: îmbată şi sfinţii. 

Vinu-i bun şi dulcişor, dar te vâră-n iarnă gol.

Unde intră vinul, ruşinea iese d-acolo.

Umblă noaptea pe drum beat,.ca un câine turbat.

Ţara moare de tătari şi el bea cu lăutari.

Trezia pe om îl întăreşte, iar beţia îl slăbeşte.

Tot cu glaja şi paharul stămperi flacăra şi jarul.

Te spune nasul că-ţi place vinarsul.

Şi-a băut şi căciula din cap.

Şi-a băut mintea.

Ş-am să beau, ş-am să mă-mbăt, ş-am să spun la lume tot.

Să bei vinul, dar să nu te bea.

Să bea omul vin pană va ţine leul de ureche, nu pana-i va scoate ciorile ochii.

Saltă, beţive, şi te veseleşte îmbată-te şi te tăvăleşte.

S-ajurat pe vin să nu mai bea rachiu.

S-a îmbătat căciula mea, şi capul de-abia, de-abia.

Rugăciunea beţivului nu mult ajunge.

Rachiul nu te întăreşte, dar te caliceşte.

Picioarele nu-1 mai ţin, şi el strigă: „Adă vin!”

Pentru băutură dă şi calul, şi trăsura.

Pe beţiv toţi îl arată cu de­getul.

Omul se îmbată şi de inimă rea şi de inimă bună.

Omul la beţie uită de sără­cie.

Omul la beţie cade-n nebu­nie.

Omul de-ar fi cât de bun, vinul îl face nebun.

Omul, când e beat, se crede împărat.

Omul beţiv la beţie scoate din gură ceea ce are la trezie.

Omul beat se trezeşte, dar prostul niciodată.

Omul beat nu ştie ce face.

Nu vorbeşte el, ci tescovina.

Nu-i place băutura, ca la căţeluş untura.

Nu-i beţiv, dar setea îl omoa­ră.

Nu e beţiv cine bea, ci cel ce se îmbată.

Mândra bea şi chefuieşte, mândrul tace şi plăteşte.

Mai mulţi se îneacă în băutură decât în apă.

La cel beat ce-i în inimă e şi pe limbă.

La beţie omul este pisică, maimuţă şi la urmă porc.

La apă cu măsura, la vin fărămăsură.

Îşi înoată gura în vin până dădintr-însul.

Îi cată mustăţile spre fundul oalei.

Fericit este acel ce nu bea, căci din vin fără vină iese capăt de pricină.

De te potriveşti paharului, nu eşti om.

De la pâine — putere, de la spirt — durere.

De fiecare pahar plin, beţivul trage câte-un suspin.

De ce beau la băutură, de ce am inimă bună.

De beau la băutură, mă toc­mesc la cătătură.

Darul beţiei este cel mai rău.

Cu beţia vine singură sără­cia.

Cu bărbatul băutor, nu faci pită în cuptor.

Crâşma cui îi place, boi înjug nu face.

Cine intră în cârciumă, nu intră să se închine.

Cine bea vin, îşi bea punga, şi mintea, şi sănătatea.

Cine bea pân’ la-mbătare, nume bun în lume n-are.

Cine bea, îşi bea banii, mintea şi sănătatea.

Ce face la beţie, se căieşte la trezie.

Ce e în inima treazului, stă în gura beatului.

Ce-a câştigat într-o vară, a băut într-o seară.

Cârciuma te pune pe dru­muri.

Când văd vinul în balercă, umblu eu ca o suveică.

Când doi spun că eşti beat, du-te şi te culcă.

Beţivului tot la vin îi e gân­dul.

Beţivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte.

Beţivul se învaţă cu beţia, ca tâlharul cu hoţia.

Beţivul îşi bea şi straiele, şi minţile.

Beţivul cu un gând şi câr-ciumarul cu alt gând.

Beţivanul când merge pe punte, închide ochii să nu cadă.

Beţia tinereţii întrece pe a vinului.

Beţia pierde omenia.

Beţia o vindecă sapa şi lo­pata.

Beţia nu e frumoasă şi nici sănătoasă.

Beţia îi mama relelor.

Beţia este uşa tuturor rău­tăţilor.

Beţia este mai rea decât moartea.

Beţia e sărăcie grozavă.

Beţia e nebunie cu voie.

Beţia e mare sărăcie pe capul omului.

Beţia e întotdeauna nebunie.

Bea până-şi îneacă pipota.

Bea până cade în şanţ.

Bea de zvântă.

Bea cu oala să fugă boala şi cu ploschiţa să-şi ude guri­ţa.

Băutura e sămânţă de vorbă.

Băutura e mai bună la câr­ciumă decât acasă.

Băutura cine-o iubeşte, la sfârşit se prea căieşte.

A zace de boala suptului.

A trage (suge) la măsea.

A trage la mustaţă.

A-şi îneca amarul.

A-şi bea şi cămaşa.

A-şi bea şi căciula din cap.

A-şi bea minţile.

Aşa-i omul — dacă moare, nu mai bea.

A suge ca un burete.

A se trece cu cinstea.

A se pune pe cinste.

A se pili.

A se îmbăta şi cu apă.

A se îmbăta ciatlău.